;)
Curba de sacrificiu tip Boc: bugetarii concediați fac foamea, statul aruncă 175 milioane de lei pe mobile, laptopuri sau… lumânări, `tui ceara mă-sii !
Posted by Catalin Dumitrescu in Marketing | Comunicare, Media
Instituţii şi companii de stat au cumpărat anul trecut maşini, aparate de aer condiţionat, mobilier, laptopuri, telefoane mobile şi servicii telecom în valoare de 175 milioane de euro. De cheltuirea altor milione bune de lei s-au ocupat şi primăriile. Banii s-au dus pe fântâni arteziene, statui şi lumânări
“Strangeţi cureaua”, zice şeful statului. Şi statul ce răspunde? “Am cheltuit 175 de milioane de euro pe laptopuri, fântâni arteziene şi lumânări”. Păi de ele, de lumânări să aveţi parte, ţipă pensionarii- în anotimpurile când nu se bat cu maidanezii pe resturile aruncate de la bucătăria Golden Blitz. Bine că ele, curelele vechi cu care părinţii şi bunicii şi-au incins mijlocul subţire din cele tinereţuri au durată de viaţă medie cât cea a posesorului, altminteri nici ce strange nu mai aveau. Că restul din ce-au strâns şi-au plătit de-a lungul vieţii nu se ştie ce căi a apucat. “Să fim solidari în criză”, a mai zis şeful statului. Între timp, marii datornici şi devalizatori ai statului claxonează plictisiţi, de la volanul maşinii Bentley, sărăcimea care întinde mâinile de-a lungul şi de-a latul ţării. Tot între timp, fonduri europene în valoare de zeci de miliarde de euro rămân neaccesate de statul roman. Se vor pierde şi vor fi redirecţionate spre alte cârmuiri mai deştepte, cum este cea a Bulgariei.
Cum au strâns instituţii şi companii ale statului cureaua anul trecut şi cum au înţeles să chibzuiască banul public se va vedea mai jos. O succintă trecere în revistă făcută de Mediafax. Astfel, contracte în sumă cumulată de peste 3,7 milioane lei au fost încheiate şi pentru achiziţia de hârtie xerox, pixuri, dosare, plicuri, bibliorafturi, cartuşe toner, CD-uri, apă minerală. Pe lista companiilor de stat care au încheiat asemenea achiziţii se află astfel şi societăţi cu probleme financiare pentru care Guvernul a fost obligat de către Fondul Monetar International să instituie un sistem de monitorizare financiară, precum CFR Călatări şi Metrorex. Comparativ, suma achizitiilor publice pentru astfel de produse înregistrată în 2009 a fost de 140 milioane euro.
Printre companiile care au cumparat autovehicule s-au înscris Romgaz (5,6 milioane lei), Aeroportul Henri Coandă Bucureşti (berline, microbuze şi alte maşini de 1,68 milioane lei şi 304.900 euro), Biroul Român de Metrologie Legală (peste două milioane lei), Imprimeria Naţională (autoutilitare de 778.000 lei şi masini inclusiv pentru transportul delegaţiilor în teritoriu de 278.800 lei), Regia Autonoma de Transport Bucureşti (autoturisme tip berlină de 350.640 lei).
Ministerul Finanţelor, care efectuează achizitii şi în numele altor autorităţi, prin intermediul unor programe cu finanţare comunitară, a cumpărat autovehicule şi motociclete cu 34,8 milioane euro, cinci şalupe fluviale de patrulare cu 7,1 milioane euro.
Tot din fondurile europene au cheltuit bani pentru maşini şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Centrul Transilvaniei formată din mai multe consilii judetene (vehicule de 5,3 milioane lei), Agenţia Natională pentru Romi (10 autoturisme in leasing operational cu 230.010 lei), Autoritatea Naţională pentru Protecţia Familiei (autoturisme de 2,2 milioane lei).
STS şi SRI, club 4×4
Serviciul de Telecomunicatii Speciale a semnat un contract-cadru pentru achizitia a 10-14 autoutilitare de teren cu circa un milion de lei, iar Serviciul Roman de Informaţii a cumparat autovehicule de 2,1 milioane lei.
Ministerul Apărării a contractat 50 autoutilitare cu 1,8 milioane lei şi alte vehicule cu 2,8 milioane euro, iar Poliţia Comunitară Bucureşti s-a înscris pe lista cumpărătorilor cu vehicule de 2,99 milioane lei. În parelel, instituţiile publice şi companiile cu capital de stat au achiziţionat echipamente de comunicaţii, laptopuri, servere, instalatii de aer conditionat, piese de mobilier, imprimante laser, telefoane mobile, apă minerală şi consumabile de birou în sumă totala echivalenta cu 110 milioane euro.
Pe lista cu astfel de achizitii sunt inscrise, printre altele, Poşta Română (imprimante color de 3,2 milioane lei, mobilier de 14.450 lei şi apă minerală de 849.195 lei), Ministerul Apărării (sisteme radiodifuziune, servere, radiotelefoane, camere digitale si echipamente de securitate de 29,2 milioane lei, la care se adauga mobilier, televizoare color, frigidere, uscatoare de maini si aspiratoare de 665.551 lei), Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalatiilor de Ridicat-ISCIR (100 de laptopuri şi licenţe de 504.200 lei), Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia ( laptopuri, telefoane mobile, servere, telefoane cu fax, videoproiectoare şi imprimante laser color de 480.580 lei din bani europeni) etc. În prealabil, bugetul MAI a fost suplimentat de Guvern cu 2,7 milioane lei, pentru finalizarea construcţiei.
La rândul sau, Romgaz a cumpărat pachete software şi sisteme informatice de 628.960 dolari de la sucursala din Bucureşti a unei firme din Ciudad de Panama, precum şi servere şi alte pachete software de 7,9 milioane lei, în timp ce Romsilva a cumpărat şosete cu 29.162 lei, atât pentru personalul silvic de teren, dar şi de birou. Romgaz a semnat şi un contract în valoare de 1,8 milioane lei pentru servicii de fotocopiere.
Totodată mai multe instituţii şi companii de stat au semnat cu diverşi operatori contracte şi pentru furnizarea de servicii de telefonie publică şi mobilă, transmisie date şi SMS, în valoare totală echivalentă de aproape 6,5 milioane euro.
La aceastea se adaugă cheltuieli cumulate de câteva milioane lei considerate de maximă necesitate şi bugetate de către unele primării, precum consolidarea şi restaurarea monumentului Matei Corvin (Cluj-Napoca, un milion lei), achiziţia monumentului “Asta-i muzica ce-mi place” cu amenajarea soclului (aproape 100.000 lei), instalatii de irigare automatizată în parc (2,2 milioane lei) si fântâni arteziene (75.000 lei, toate la Craiova), lumânări (Administraţia Domeniului Public Ploieşti, 150.000 lei).
Boc a vorbit degeaba
În aprilie 2009, în urma negocierilor cu Fondul Monetar International pentru limitarea cheltuielilor publice, Guvernul a interzis autorităţilor şi instituţiilor publice să mai achiziţioneze, preia în leasing ori închirieze autoturisme, mobilier şi aparatură birotică. Interdicţia a fost menţinută şi în 2010 şi prelungită pentru 2011, dar datele centralizate pe primele patru luni ale anului 2010, au indicat că instituţiile guvernamentale şi companii de stat au cumpărat, în acest interval, maşini, laptopuri şi telefoane mobile de peste 100 milioane euro şi au bugetat alte achiziţii similare de 24 milioane euro, valoarea cumulată fiind apropiată de cea consemnata pe parcursul întregului an 2009. La acel moment, premierul Emil Boc a cerut miniştrilor să sisteze în companiile subordonate orice licitaţie pentru achizitionarea de maşini, televizoare, imobile sau alte bunuri care nu sunt de strictă necesitate, aratând că acestea pot fi amânate “pentru vremuri mai bune”. El a anuntat totodata că Guvernul ia în calcul înfiinţarea unui “punct de comandă” care să avizeze achiziţiile de produse de birotică pentru toate ministerele, prin intermediul unui sistem în care consumabile ca pixuri şi hârtii să fie cumpărate de la acelasi furnizor şi la un preţ comun. Aceasta intenţie a fost avansată încă din luna mai sub forma unui proiect de hotărâre care prevede ca achiziţiile de autoturisme, computere, mobilier, combustibil auto, dar şi de servicii informatice, de curăţenie, de asigurare şi transport aerian efectuate de către instituţiile publice centrale vor fi derulate în sistem centralizat, prin intermediul unei unităţ subordonate Ministerului Finanţelor. Proiectul de hotărâre nu a fost aprobat încă de Guvern. Un document oficial prezentat la sfarsitul anului trecut releva ca 36 de ministere, agenţii guvernamentale şi alte instituţii publice refuză să achite pentru spaţiile din proprietatea privată a statului pe care le ocupă impozitele şi taxele locale aferente, cuprinse între 554 şi 60.000 lei lunar, invocând lipsa banilor.
