;)
Cristian Mucichescu, OMD: Presa scrisă şi-a atins anumite limite
Posted by Valeriu Gardin in Eveniment, Media
Avansul tehnologic, trusturile media, editorii şi agenţiile au fiecare partea lor de vină pentru scăderea abruptă a investiţiilor în presa scrisă românească din ultimii ani, pe o piaţă unde numai Internetul creşte, spune Cristian Mucichescu, managing director al agenţiei de media OMD România. “Presa şi-a atins anumite limite din punct de vedere tehnologic. Sigur, nu pe toate (…) A fost inovaţie, dar poţi să faci inovaţie non-stop? E de ajuns să publici poze 3D ca să te lupţi cu televiziunea?”, s-a întrebat Mucichescu, marţi, în cadrul Conferinţei Naţionale a Presei din România. La rândul său, Peter Imre, directorul general Adevărul Holding, a afirmat că o parte din banii pierduţi de presa scrisă sunt “la acele agenţii grase care arată ştiinţific cum se cumpără spaţiul publicitar.
A patra ediţie a Conferinţei Naţionale a Presei din România, eveniment organizat de Media Management Institute, este dedicată antreprenoriatului şi inovaţiei în mass-media. Vezi mai multe detalii aici.
Cristian Mucichescu, OMD:
Banii sunt la clienţii de publicitate, iar aceştia dau drumul la bani în funcţie de anumiţi factori de eficienţă. Toată industria scade, cu excepţia mediului online, care a crescut
Şi în alte ţări se fac simţite tendinţe similare (scăderea sau stagnarea pieţei în ansamblu şi scăderea publicităţii în presa scrisă, în timp ce online-ul creşte) – exemple: Cehia, Ungaria, Polonia, Spania, Italia, Germania. În toată Europa, cel mai afectat mediu a fost prinţul, potrivit datelor OMD
Presei, oricât ar vrea să inoveze, îi lipsesc anumite trăsături – nu are sunet, imagine în mişcare
Unul din vinovaţi – avansul tehnologic, televiziunea combinată cu Internetul. Printul a reuşit să se menţină o anumită perioadă de timp şi cam asta este tot
Presa şi-a atins anumite limite din punct tehnologic. Sigur, nu pe toate, mai are ceva de spus
Printre vinovaţi se numără, probabil, trusturile media care au în portofoloiul lor (pe lângă televiziuni, radiouri) şi presa scrisă. Au fost trusturi care nu s-au protejat. Au ales unităţi de profit, ziarul a fost lăsat de izbelişte pentru că televiziunea avea mai mult impact. Dacă tot au scăzut atât de mult preţul la TV, puteau măcar să încerce să coreleze scăderea preţului la televiziune cu investiţii minime în ziar. Ex: O scădere de 20% dacă învesteşti şi în ziarele mele sau cu o scădere de 10-15% dacă nu investeşti şi în acele ziare.
Departamentele de vânzări de la anumite publicaţii nu şi-au schimbat deloc discursul în dialogul cu agenţiile de media, în perioadă de criză, când toţi directorii de marketing sunt alarmaţi şi urmăresc eficienţa în vânzări. Trebuie găsite nişe unde poţi atrage bani mai uşor
Foarte multe publicaţii şi-au lansat site-uri. Agenţiile, până la urmă, au început să investească. Dar nu s-a făcut nicio separaţie între conţinutul de site şi cel de ziar. Dacă ai acelaşi conţinut – ţi-ai dat singur la picioare
Agenţiile de media – probabil că şi noi avem o vină că au dispărut banii în perioadă de criză. Mai precis, aceea de a înţelege că există indicatori media pe care trebuie să-i aplicăm mai bine
Ce ar trebui să facă publisherii? Să răspundă la întrebări precum: Este necesar să avem două ziare de sport? Dar financiare? Câte ziare quality pot co-exista?; Content similar pe ediţia tipărită şi pe site?; Politica de vânzări (rate card şi discount) este calibrată? A fost inovaţie, dar poţi să faci inovaţie non-stop şi să apelezi la poze 3D să te lupţi cu televiziunea? E de ajuns?; Dacă un business nu e profitabil, ce alt motiv ai să-l ţii în picioare?
În cadrul aceluiaşi eveniment, Dan Vasile, managing director Rautakirja România, a estimat că valoarea veniturilor industriei de presa scrisă, din vânzări la chioşc, se ridică la circa 60 de milioane de euro.
Dan Vasile, Rautakirja:
Unde s-au dus banii? Majoritatea editurilor importante concurează inclusiv în segmentul de distribuţie. Acest fapt a dus la pierderi cumulate de neîncasare de aproximativ 40 milioane euro în ultimii zece ani, peste 10% din total venituri în aceşti ani
Piaţa neagră: sunt companii ce pot dispărea peste noapte. Este singura industrie care nu necesită casă de marcat. În Bucureşti – peste 20% piaţa neagră. Lipsa unor soluţii tehnologice centralizate duce la lipsa de control în depozitele tuturor partenerilor
Soluţii: un sistem automat de retur ar duce la închiderea în proporţie de 99,9% a pieţei negre; investiţii masive în tehnologie; consolidarea pieţei de distribuţie. Miza: eliminarea pieţei negre, eficientizarea partenerilor din industrie aflaţi în lansul distribuţiei
Peter Imre, directorul general Adevărul Holding, a afirmat în cadrul conferinţei ca o parte din banii pierduţi de presa scrisă sunt “la acele agenţii grase care arată ştiinţific cum se cumpără spaţiul publicitar. Ştiu despre mafia agenţiilor de publicitate şi despre presiunea lor asupra trusturilor de pesa”.
Peter Imre, Adevărul Holding:
-Daca pe mine mă întrebaţi azi unde sunt o parte din bani, sunt la acele agenţii grase care arată ştiinţific cum se cumpără spaţiul publicitar. Ştiu despre mafia agenţiilor de publicitate şi despre presiunea lor asupra trusturilor de presă
-La Adevărul Holding, o agenţie şi-a permis să spună că-şi retrage banii pentru că presa şi-a permis să fie independentă. Dacă această agenţie şi alte agenţii îşi permit astfel de lucruri, presa este un fel de chelner care aduce ce i se comandă
-Cei care produc media, ştiri, ziare, reviste, inclusiv ziarele de pe internet sunt ca producătorii de roşii. Cei care preiau marfa la piaţă iau tot profitul
– Globalizarea, localizarea şi împărţirea pe grupuri geografice, demografice etc – atâta vreme cât presa se va adapta la aceste tendinţe va avea consumatori mai departe
-Una din inovaţiile de la AH anul trecut a pornit de la o observaţie foarte simplă. În 20 de ani de presă liberă, România a produs 6000 de puncte de vânzare, poate exagerez şi sunt 5.500. Prin 5.500 de puncte de vânzare încercăm să ajungem la 20 de milioane de posibili consumatori. Şi ne mirăm că nu se vând ziarele şi revistele
-Pana la sfârşitul lui 2011, AH cu cele 5500 de puncte de vânzare plus alte 10.000 (punctele de vânzare ale unei reţele comerciale – n.r.) va avea acces la 15-16.000 puncte de vânzare. Va fi o revoluţie din toate punctele de vedere. Rezultatele se văd astăzi şi prin cele 500 de Mic.ro. Aceste puncte de vânzare nu sunt chioşcuri, nu se numesc Rodipet, nu împiedică nimic ziarul să ajungă la cumpărător. România a rămas blocată în ideea chioşcurilor
-Businessul de media poate fi făcut profitabil. Nu ştiu dacă fiecare publicaţie în parte trebuie sau poate să fie profitabilă, dar un trust media trebuie să fie profitabil. Pentru AH este o posibilitate imensă să-şi atragă cititorii şi către alte produse. Spaţiul interactiv: Când intri printr-un ecran de mobil său calculator într-un spaţiu de ştiri, poţi să îţi faci acolo şi cumpărăturile şi să apelezi la diverse servicii. Companiile media, pe lângă ştirile pe care le produc, vor putea să atragă bani prin aceste servicii adiacente
- Sunt convins că economia ne va permite să facem la un moment dat şi în România ce s-a întâmplat în Slovacia, unde patru publicaţii mari au introdus în comun un perete de plată
– Spaţiul virtual face ca presa să devină independentă de orice fel de presiuni – ale agenţiilor, ale politicului, ale multinaţionalelor şi poate să supravieţuiască.
sursa:hotnews
